For nøyaktig 196 år siden ble "Onkel IBSEN", som Nichita kaller ham, født, 2 timer unna der jeg bor nå. Jeg ønsker ham mange flere år med forestillinger, alle slik han ville ha ønsket: sanne, uten billig estetikk, modige og i sannhet!
Her er litt fra et dikt skrevet av "Onkel Ibsen" for 150 år siden:
"Kneipesnakk og politiske løgner,
"Her er maten vi får servert hver dag.
Hinsides ropene om barbari,
Fremtiden smuldrer opp."
("Med ballongen", 1870).
Og han skriver også i et brev til Bjørnson i 1867, etter at "Brand", "Ungdomsforbundet" og "Peer Gynt" ble hardt kritisert i Norge:
"Jeg vil bli fotograf. Jeg vil la alle mine samtidige posere for min linse, en etter en. Jeg vil ikke skåne barnet ved sin mors bryst, ikke engang en tanke, ikke engang en flyktig intensjon som søker å skjule seg bak ord."
*Acum fix 196 de ani se năștea, la 2 ore distanță de unde stau acum, "Nenea IBSEN", cum îi zice Nichita. Îi urez la cât mai mulți ani de montări, toate așa cum i-ar fi plăcut lui: adevărate, fără estetisme ieftine, curajoase și întru adevăr!
Iată un pic dintr-o poezie scrisă de Nenea Ibsen acum 150 de ani:
"Palavre de cârciumă și minciuni politice,
Iată hrana ce zilnic ni se servește.
Dincolo de apelurile la barbarie,
Viitorul se prăbușește."
("Cu balonul", 1870)
Și tot el scrie într-o scrisoare către Bjørnson în 1867 după ce "Brand", "Liga tineretului" și "Peer Gynt" au fost aspru criticate în Norvegia:
"Mă voi face fotograf. Voi pune să-mi pozeze în fața obiectivului pe toți contemporanii mei, unul câte unul. Nu voi cruța nici copilul de la sânul mamei sale, nici măcar un gând, nici măcar o intenție fugară ce caută să se ascundă în spatele cuvintelor".